Etichete

, , , ,


 Îndată după cucerirea Daciei de către romani, cunoscutul geograf şi astronom grec Ptolemeu Claudius consemna triburile care formau numerosul popor situat la nord de Dunăre şi numeşte principalele oraşe. Una dintre aşezările importante din nord-estul Munteniei – nelocalizată cu certitudine până în prezent– aflăm că purta numele Ramidava, de la tribul stapanitor Ramae. Chiar şi în rândul istoricilor şi arheologilor de seamă, părerile exprimate cu privire la locul în care ar fi putut fiinţa sunt împărţite, unii punând-o în legătură cu Râmnicu Sărat, alţii cu cetatea Rupea, cu zona Moldovei sud-vestice, sau în cele din urmă, cu Drajna de Sus. Susţinători ai teoriei din urmă, Hadrian Daicoviciu, M. Macrea împreună cu alţi autori, plasează Ramidava din raţionamente arheologice şi strategice pe Valea Teleajenului, loc prin care s-au scurs de-a lungul mileniilor locuitorii de pe ambele cline ale Carpaţilor.

Terasele largi, pădurile vaste şi mai ales râul Teleajen cu afluenţii săi mai importanţi adăposteau o populaţie numeroasă, bine organizată din punct de vedere militar, care odată cu intensificarea presiunii romane va ridica cetăţi de apărare la Gura Vitioarei, pe Gorganul de lângă Bughea şi la Homorâciu, în vârful Cetăţuia. Favorabilităţile geografice din acest sector subcarpatic, printre care merită incluse şi resursele bogate de sare, sunt reflectate în bună măsură şi de interesul arătat de stăpânirea romană, care construieşte pe aceste meleaguri spre Ardeal un drum pavat cu piatră. Acestea toate ne indeamna să ne întrebăm: Unde s-a aflat acum 2000 de ani centrul vieţii civice, politice şi militare pe Valea Teleajenului? În ciuda lipsei unui material epigrafic care să rezolve definitiv problema, există motive pentru care să credem că Ramidava se afla poate chiar în zona castrului de la Drajna de Sus. Una dintre cele mai sigure localizări ale toponimelor lui Ptolemeu este Comidava în Ţara Bârsei, graţie unei inscripţii descoperite de M. Macrea în 1939 în castrul roman din apropiere, pe care o interpretează: “Cohorta a VI-a, cea nouă cumidavensă şi alexandrină”.  Ştiind sigur poziţia Comidavei şi ţinând seama de distanţele relative dintre localităţile lui Ptolemeu se poate afirma că Ramidava a fiinţat la Drajna, afirmă geograful Radu Vulpe.

Plecând de la această constatare, sunt cel puţin interesante observaţiile realizate pe unele hărţi medievale ce au preluat din tradiţia antică numele apelor şi aşezărilor. Fără a pune la îndoială impreciziile mari de ordin matematic, cartografic şi chiar geografic, dealtfel fireşti secolelor XVI-XVII, hărţile vechi sunt departe de a fi lipsite de orice utilitate. Pe harta geografului şi cartografului Gerard Mercator publicată la Amsterdam în jurul anului 1578, chiar dacă toponimul cu aspect getic Ramidava este aşezat cu multă imprecizie, totuşi apropierea Cotensilor in nord este în măsură să atragă atenţia. Harta gravată de P. Kaerius aparţinând aceluiaşi Mercator şi publicată în anul 1620 aduce unele lămuriri suplimentare privind poziţia Ramidavei în sudul Carpaţilor. Dând crezare acestui material cartografic, Ramidava se afla pe un afluent al râului Naparis (Ialomiţa).

Aceeaşi situaţie o regăsim pe harta lui A. Oretlius, apărută prin anul 1595, care înfăţişează Dacia şi Moesia, precum si pe alta a lui P. Kaerius publicată la Amsterdam în 1570. Care este afluentul nenumit din Muntenia pe malurile căruia se afla cetatea Ramidava?  În comparaţie cu Prahova, râul Teleajen a deschis calea populaţiei de la nord şi sud de Carpaţi cu câteva milenii înainte de Hristos, fapt dovedit şi de ceramica munteană cu aspecte întâlnite în zona Ardealului. Pe harta lui Guillaume Sanson, publicată la Paris în 1650, cuprinzând Orientul Iliric, Moesia şi Tracia, fiecare dintre cele trei cursuri de apă sunt individual reprezentate, Ialomiţa se numeşte Naparis, Teleajenul poartă numele de Ordissus iar Prahova nu este însoţit de hidronim. Pe malul drept al râului Ordissus apare cetatea Ramidava şi in apropiere de confluenţa cu Prahova, în zona de câmpie, cetatea Pirum.

Alexandru Ionuț Cruceru

Foto: wikipedia.org

(Material publicat în ziarul „Cronica Drajnei”)

 

Anunțuri