Etichete
ardeal, castru roman, Drajna de Sus, Ramidava, Valea Teleajenului
Îndată după cucerirea Daciei de către romani, cunoscutul geograf şi astronom grec Ptolemeu Claudius consemna triburile care formau numerosul popor situat la nord de Dunăre şi numeşte principalele oraşe. Una dintre aşezările importante din nord-estul Munteniei – nelocalizată cu certitudine până în prezent– aflăm că purta numele Ramidava, de la tribul stapanitor Ramae. Chiar şi în rândul istoricilor şi arheologilor de seamă, părerile exprimate cu privire la locul în care ar fi putut fiinţa sunt împărţite, unii punând-o în legătură cu Râmnicu Sărat, alţii cu cetatea Rupea, cu zona Moldovei sud-vestice, sau în cele din urmă, cu Drajna de Sus. Susţinători ai teoriei din urmă, Hadrian Daicoviciu, M. Macrea împreună cu alţi autori, plasează Ramidava din raţionamente arheologice şi strategice pe Valea Teleajenului, loc prin care s-au scurs de-a lungul mileniilor locuitorii de pe ambele cline ale Carpaţilor.
Terasele largi, pădurile vaste şi mai ales râul Teleajen cu afluenţii săi mai importanţi adăposteau o populaţie numeroasă, bine organizată din punct de vedere militar, care odată cu intensificarea presiunii romane va ridica cetăţi de apărare la Gura Vitioarei, pe Gorganul de lângă Bughea şi la Homorâciu, în vârful Cetăţuia. Favorabilităţile geografice din acest sector subcarpatic, printre care merită incluse şi resursele bogate de sare, sunt reflectate în bună măsură şi de interesul arătat de stăpânirea romană, care construieşte pe aceste meleaguri spre Ardeal un drum pavat cu piatră. Acestea toate ne indeamna să ne întrebăm: Unde s-a aflat acum 2000 de ani centrul vieţii civice, politice şi militare pe Valea Teleajenului? În ciuda lipsei unui material epigrafic care să rezolve definitiv problema, există motive pentru care să credem că Ramidava se afla poate chiar în zona castrului de la Drajna de Sus. Una dintre cele mai sigure localizări ale toponimelor lui Ptolemeu este Comidava în Ţara Bârsei, graţie unei inscripţii descoperite de M. Macrea în 1939 în castrul roman din apropiere, pe care o interpretează: “Cohorta a VI-a, cea nouă cumidavensă şi alexandrină”. Ştiind sigur poziţia Comidavei şi ţinând seama de distanţele relative dintre localităţile lui Ptolemeu se poate afirma că Ramidava a fiinţat la Drajna, afirmă geograful Radu Vulpe.
Plecând de la această constatare, sunt cel puţin interesante observaţiile realizate pe unele hărţi medievale ce au preluat din tradiţia antică numele apelor şi aşezărilor. Fără a pune la îndoială impreciziile mari de ordin matematic, cartografic şi chiar geografic, dealtfel fireşti secolelor XVI-XVII, hărţile vechi sunt departe de a fi lipsite de orice utilitate. Pe harta geografului şi cartografului Gerard Mercator publicată la Amsterdam în jurul anului 1578, chiar dacă toponimul cu aspect getic Ramidava este aşezat cu multă imprecizie, totuşi apropierea Cotensilor in nord este în măsură să atragă atenţia. Harta gravată de P. Kaerius aparţinând aceluiaşi Mercator şi publicată în anul 1620 aduce unele lămuriri suplimentare privind poziţia Ramidavei în sudul Carpaţilor. Dând crezare acestui material cartografic, Ramidava se afla pe un afluent al râului Naparis (Ialomiţa).
Aceeaşi situaţie o regăsim pe harta lui A. Oretlius, apărută prin anul 1595, care înfăţişează Dacia şi Moesia, precum si pe alta a lui P. Kaerius publicată la Amsterdam în 1570. Care este afluentul nenumit din Muntenia pe malurile căruia se afla cetatea Ramidava? În comparaţie cu Prahova, râul Teleajen a deschis calea populaţiei de la nord şi sud de Carpaţi cu câteva milenii înainte de Hristos, fapt dovedit şi de ceramica munteană cu aspecte întâlnite în zona Ardealului. Pe harta lui Guillaume Sanson, publicată la Paris în 1650, cuprinzând Orientul Iliric, Moesia şi Tracia, fiecare dintre cele trei cursuri de apă sunt individual reprezentate, Ialomiţa se numeşte Naparis, Teleajenul poartă numele de Ordissus iar Prahova nu este însoţit de hidronim. Pe malul drept al râului Ordissus apare cetatea Ramidava şi in apropiere de confluenţa cu Prahova, în zona de câmpie, cetatea Pirum.
Alexandru Ionuț Cruceru
Foto: wikipedia.org
(Material publicat în ziarul „Cronica Drajnei”)
costea a spus:
Autorul Alexandru Ionut Cruceru referitor la articolul „”Cateva observatii referitoare la localizarea cetatii Ramidava, poate a vrut sa spuna ca aceasta cetate a fost localizata pe malul stang al Teleajenului si nu pe malul drept cum este trecut in articolul cu acest nume semnat de Domnia Sa! Nicolae Costea Teleajen, scriitor!
intoarcerealavalori a spus:
Bună seara domnule Costea Teleajen, vă mulțumesc că îmi dați prilejul să aduc unele lămuriri, articolul de mai sus îmi aparține. Sunt de acord în privința localizării cetății Ramidava pe partea stânga a râului. Doresc să menționez însă că în acel ultim paragraf nu s-a strecurat o greșeală ci am dorit să punctez cum figurează acest amănunt pe harta lui Guillaume Sanson publicată în 1650, cuprinzând Orientul Iliric, Moesia şi Tracia. Faptul că G. Sanson propune o localizare imprecisă, respectiv pe malul drept, nu trebuie să ne mire, dată fiind epoca în care a fost întocmit materialul cartografic.
Alexandru Ionuț Cruceru
costea a spus:
Stimate Alexandru Ionut Cruceru, atasamentul Dv. penmtru istorie in zilele de astazi nu este nu numai benefic, ci si un atasament patriotic: unii istorici, daca nu ma insel, au apreciat ca amplasamentul cetatii Ramidava ar fi fost chiar la Cetatuia de la Cernesti-Homoraciu, dar nu intru in amanunte ca nu sunt istoric, asta este treaba cu adevarat a specialistilor. Dar in ultimul timp, este adevarat ca se intentioneaza a se face sapaturi chiar in aceasta zona a Cetatuii? considerand ca aici ar fi fost amplasamentul Ramidavei? Parca asa aud un zvon. Cu salutari prietenesti si cu cele mai deosebite aprecieri.Cu bine si succes in intentiile Dvs. pentru o informare a tuturor oamenilor in ceea ce priveste deocamdata, unele aspecte ale istoriei romanesti care, deocamdata, se mai lasa astepate a-si destainui enigmele. Cu deosebita consideratie, Nicolae Costea Teleajen, scriitor si pictor!
intoarcerealavalori a spus:
Va multumesc foarte mult pentru apreciere, sustinere si toate gandurile bune. Despre intentia arheologilor de a efectua sapaturi la Cetatuie nu am auzit pana acum. Ar fi de bun augur chiar daca nu s-ar valida ipoteza avansata. Ceva interesant este de descoperit acolo, sunt convins. Ani sanatosi va doresc si spor in lucrarile pe care le pregatiti pentru tipar. Alexandru Ionut Cruceru
costea a spus:
Va multumesc mult D-le Alexandru Ionut Cluceru pt.. urarile ce mi le faceti.In prima duminica a lui iulie , ca de obicei in fiecare an, se va desfasura sarbatorirea comunei Izvoarele , in acest an 2013, sub deviza, Izvoarele 496[2o13-1517] cu aceasta ocazie imi va iesi de sub tipar cartea cu 98 documente unicat, colectionate de mine, acest volum va purta titlul IZVORANII, radacini stravechi de istorie. Cu prima ocazie va voi da si Dv. un volum, poate la Universitatea de vara Iorga…, sau chiar daca veti binevoi sa venit in prima duminica a lui iulie la Izvoarele, incepand cu ortele 9… In ceea ce priveste comuna Dv., natala Drajna, am documente originale care as dori sa le public macar intr-un volum, dar primarul D., Ion Calinoiu, nu mi-a dat niciun raspuns: sa fie vorba oare de o teama pt ca si-ar aprinde paie in cap din partea unor consateni de-ai sai ca ma va ajuta sa scot o asemenea carte despre care veti fi si Dv. de acord , ca va fi benefica…?Nu stiu.Sau daca treceti pe la poarta mea la Malu Vanat puteti opri sau a-mi da un telefon. Apropo, cineva f., apropiat de Dv.,,, stie mai multe detalii. Cu bine si sanatate si spor in misiunea nobila pe care o purtati ca pe un stindard in sensul de a aduce noi elemente despre trecutul nostru, cu alte cuvinte, flacara romanismului de pretutindeni, sa fie vesanic treaza… Nicolae Costea Teleajen, pictor si scriitor!
..
virgil a spus:
unde va pot gasi pe fb.?
intoarcerealavalori a spus:
Buna ziua,
Nu am creeat inca o pagina de fb pentru blog. Daca doriti sa pastram legatura imi puteti scrie profilul dvs de facebook (fie direct aici, fie pe johnny_cruceru@yahoo.com) si o sa va adaug eu din adresa personala.
Numai bine
costea a spus:
Profilul meu pe Facebook este: Costea Teleajen iar I-mail: costea_teleajen@yahoo.com. Cu salutari prietenesti!Nicolae Costea Teleajen, scriitor su pictor! Veniti pe 7 iulie acest an in comuna Izvoarele unde se va serba ZIUA comunei Izvoarele.Intrebati pe organizatori unde ma veti gasi daca nu cumva ma cunoasteti deja… Cu salutari prietenest si succese deosebite in activitatea patriotica pe care o desfasurati: avem sa ne povestim multe despre legendara si enigmatica vale a Teleajenului…bineinteles daca sunteti disponibil!